Pubertatea – o etapă dificilă atât pentru copii, cât şi pentru părinţi

puberty_and_girlsTe uiţi la copilul tău şi nu îl recunoşti? Îţi răspunde înapoi, te contrazice, te minte şi îţi dă de înţeles că habar nu ai pe ce lume te afli? Auzi tot mai des replici de genul „Asta era pe vremea ta!” şi constaţi că puiul tău nu mai are atâta nevoie de tine? Iar la toate acestea mai putem adăuga muzica ciudată pe care o asculă şi gusturile vestimentare cel puţin aiurite…  Da, se întâmplă! Copilul tău a ajuns la pubertate, etapă a dezvoltării care în general se derulează între 10 şi 14 ani.

Aceasta este o perioadă complicată şi confuză pentru copilul tău. De cele mai multe ori copii ajunşi la acestă vârstă se simt stresaţi de transformările care au loc cu corpul lor, mai ales dacă aceste transformări sunt diferite de cele ale prietenilor lor. Vor fi mult mai concentraţi pe relaţiile exterioare şi pe prietenii, decât pe relaţiile cu părinţii şi fraţii.

E posibil să simţi că nu mai eşti atât de important în viaţa copilului tău, că pierzi teren în sufletul lui, dar aceasta este doar o aparenţă. Deşi îţi dă impresia că te ignoră şi te respinge, tu ca părinte, rămâi modelul lui de bază şi pilonul de care ştie că se poate sprijini la nevoie. Cuvintele tale au încă un impact major asupra lui, aşa că nu ezita să îţi manifeşti interesul şi respectul pentru el, asigură-l că toate schimbările prin care trece sunt perfect normale şi nu are de ce să îşi facă griji.

Acordă o atenţie sporită manifestărilor pozitive şi încearcă să îi treci cu vederea micile scăpări. Evită pedepsele prea aspre pentru obrăznicii sau ieşiri necontrolate. Provocările sunt mari, dar dacă nu vrei să îţi pierzi copilul trebuie să alegi tacticile pozitive de disciplinare:

  • Înţelege nevoia de indepenţă a copilului. Răspunsurile înapoi, răzvrătirile sunt, adesea, doar modalităţi de a-ţi demonstra că poate gândi şi singur. Încurajează-i independenţa cât de mult se poate, chiar dacă acest lucru implică şi anumite riscuri. Până la urmă, are nevoie să înveţe din propriile greşeli.
  • Apreciază-i rezultatele şi calităţile şi răsplăteşte-i rezultatele bune.
  • E încă nevoie de reguli precise, dar nu uita să le adaptezi pe măsură ce copilul înainteză în vârstă.
  • Nu îi da prea multe comenzi odată, explică-i de ce trebuie făcute anumite lucruri şi ascultă-i şi lui părerea. Nu ezita când are o idee bună să o apreciezi şi să o pui în practică. O bună comunicare este esenţială la toate vârstele, iar faptul că îl asculţi şi îl apreciezi îi va spori încrederea în sine.
  • Păstrează-ţi calmul şi evită, pe cât posibil, certurile şi criticile. La fel ca în cazul copiilor mici, critică comportamentul şi nu copilul.
  • Evită ironiile şi sarcasmul. Totuşi, umorul poate rezolva anumite dispute.
  • Nu uita că, cea mai bună metodă de a-ţi convinge copilul să facă ceva sau să se comporte într-un anume fel, este să-i fii tu exemplu. Dacă tu ai ieşiri necontrolate la nervi, dacă foloseşti cuvinte urâte, nu te aştepta la altceva de la copilul tău. Oricât îl vei pedepsi, exemplu pe care tu i-l oferi este decisiv.
  • Oferă-i spaţiu şi intimitate, arată-i că ai încredere în el şi nu înceta niciodată să îţi exprimi şi să îţi manifeşti iubirea, chiar dacă îţi va da impresia că nu-i pasă. Îi pasă mult mai mult decât crezi, iar iubirea ta îl va face să se simtă în siguranţă. Copilul tău trebuie să aibă certitudinea că atunci când toată lumea se întoarce împotriva lui, tu îi vei fi mereu alături.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*

}