Copiii chiar spun lucruri trăznite

children_1369602cOdată ce devenim părinti, de cel puţin un lucru nu ne mai putem plânge – de plictiseală.

Pe lângă faptul că suntem solicitaţi 24 de ore din 24, de cum încep să facă primii paşi, prichindeii noştri nu mai încetează să ne surprindă cu gesturi pe cât de drăgălaşe, pe atât de amuzante.

Lucrurile devin şi mai palpitante după ce îşi îmbogăţesc limbajul şi ne încântă cu vorbe amuzante sau pline de poezie, iar lucrurile din jur primesc cele mai neaşteptate definiţii: o lacrimă este o picătură de plâns, răcoarea dimineţii de vară miroase a zăpadă, când modelăm plastilină putem pur şi simplu să spunem că „plastilim”, iar când sunăm la uşă „dingdonăm”. Lista ar putea continua. Când mai cresc un pic şi prind mai mult curaj, aceste „perle” sunt emise în cele mai neaşteptate circumstanţe. Pentru exemplificare vă voi povesti două întâmplări amuzante pe care le reţin din perioada în care fetiţa mea cea mare avea vreo 5 anişori.

Prima întâmplare a avut loc într-o frumoasă zi de duminică, la biserică. Deşi în general e un copil neastâmpărat, Irina a fost întotdeauna cuminte şi atentă la slujbă. În duminica cu pricina, la un moment dat, luminile din biserică s-au stins brusc, iar sonorizarea s-a oprit – o pană de curent probabil. Nu de aceeaşi părere a fost şi Irina care mi-a tras un cot şi m-a întrebat tare şi răspicat: „Mami, ăştia au uitat să plătească curentul?” Vă puteţi, desigur, imagina privirile indignate ale băbuţelor cuvioase din jur.

Din aceeaşi perioadă datează şi păţania de la dentist. După ce doamna doctor i-a reparat o măseluţă, Irina a ramas în cabinet până ce doamna mi-a lucrat şi mie măseaua. Dupa ce a încântat-o cu câteva cântecele învăţate la grădi, dar fără să piardă niciun gest făcut de ea sau de asistenta, Irina a întrebat-o pe doamna doctor cât se poate de senină arătând spre asistentă: „Auzi, ea este servitoarea ta?” Pe mine m-a pufnit rasul deşi mi se lucra în gură, asistenta s-a înroşit, iar doamna doctor a ramas un moment „interzisă”. Eu mi-am regretat ieşirea, pentru că doamna doctor nu a găsit întrebarea Irinei la fel de amuzantă ca mine şi a inceput să-i dea nişte explicaţii pe care ea nu le putea înţelege în acel moment pentru că, termeni precum „studii”, „şcoală” nu însemnau prea mult pentru ea. Asistenta executa toate ordinele doamnei doctor, deci…

Acum fetita mea e la vârsta la care înţelege foarte bine toate aceste lucruri, dar acele întâmplări încă mă amuză copios şi o amuză şi pe ea atunci când i le povestesc.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*