Ce faci când cel mic l-a luat pe „nu” în braţe?

aggressive-toddlers-nov2011-istockphoto

 

 

 

 

 

 

 

 

Ţi se pare că de la o vreme este tot mai greu să te înţelegi cu prichindelul tău? L-a luat pe „nu”  în braţe şi se opune mai tot timpul rugăminţilor tale? Nu dispera. Este doar o fază prin care trece, este modalitatea lui de a-şi afirma indepandenţa. La unii copii această stare durează doar câteva luni, la alţii se poate extinde la ani.

Deşi răbdarea şi nervii îţi sunt puşi la mare încercare în această perioadă, există modalităţi de dezamorsare a acestei probleme:

–          Porneşte de la o abordare  pozitivă şi acceptă faptul că aceasta este una dintre etapele de dezvoltare ale personalităţii puiuţului tău. Nu va dura o veşnicie.

–          Respectarea unui program cu mese şi somn regulat poate înbunătăţi simţitor situaţia pentru că atunci cănd copilul nu este obosit şi se simte bine este mult mai cooperant.

–          Fă un efort şi foloseşte cât mai puţin cu putinţă cuvântul „nu” şi exprimă-te în propozitii afirmative. In loc de „Nu ieşi cu bicicleta în stradă!”, foloseşte „Mergi cu bicicleta doar pe trotuar!”

–          Dacă trebuie să îl refuzi foloseşte afirmaţii de genul : „E o idee bună, vom face asta mai târziu sau altă dată”, în loc de „Sunt prea ocupată acum.”, „Nu pot!”

–          Copiii mici au nevoie să încerce să facă cât mai multe lucruri pe cont propriu, aşa că înceracă să îl controlezi mai puţin. Lasă-l să încerce să urce singur în maşină, să îşi împingă tricicleta, să mănânce singur.

–          Când chiar trebuie să spui „nu” din motive care vizează sănătatea şi siguranţa celui mic, fă-o în aşa fel încât să înţeleagă că vorbeşti serios, dar pe un ton calm.

–          În cazul copiilor mai mici trebuie să şi acţionaţi, nu doar să le vorbiţi, trebuie să îi luaţi din locul în care se află sau să le luaţi obiectul cu care se joacă şi nu are voie şi să-i oferiţi altceva pentru a-i distrage atenţia.

–          Folosiţi tactici inteligente pentru a-i determina să facă ce doriţi. „Pun pariu că eu pot să mă încalţ mai repede decât tine” funcţionează mult mai bine decât „Încalţăte acum!”

–          Oferă-i copilului variante, astfel încât să-i fie mai dificil să spună „nu”: „ Vrei bulza verde sau pe cea albastră?”, „Vrei un măr sau o banană?”

–          Recompensează-ţi copilul pentru bună purtare, pentru a fi încurajat să poarte frumos.

–          Una dintre cele mai uitile metode este distragerea atenţiei. Atrage-i atenţia asupra unui lucru sau situaţii care îl face fericit: „Cred că am auzit maşina lui tati:” Sau cântă-i un cântecel care îl amuză. În felul acest va uita că tocmai se pregătea de luptă.

–          Încearcă să nu râzi atunci când spune nu, chiar dacă situaţia este amuzantă. Rişti să-l superi pentru că el îşi ia în serios independenţa.

–          Atunci când e posibil, încearcă să-i explici de ce comportamentul lui este inacceptabil. Pe măsură ce va creşte îi va fi tot mai uşor să înţeleagă şi să se corecteze.

–          Oferă-i alternative: „Nu poţi să scrii pe pereţi, dar poţi să scrii pe o coală de hârtie.”

–          Înainte de a reacţiona întreabă-te dacă chiar merită să te opui copilului. Sunt multe situaţii în care şi părinţii exagerează şi îşi impun cu orice preţ voinţa.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*